Care lapte e mai bun?Parerile sunt impartite.Unii spun ca laptele de vaca e cel mai bun iar cel de capra cel mai slab.Asa sa fie?Am sa va lamuresc citand din "Branzeturi pentru casa si piata" de Lotte Hanreich si Edith Zeltner.
In Anatolia in jurul anului 8000 î.H se practica cresterea caprelor si oilor.In acea vreme in Orientul Apropiat se producea chefir si iaurt din lapte de oaie.Laptele de vaca a intrat in alimentatia oamenilor abia pe la 3000 î.H.Sfanta Hildegard von Bingen in sec.al XI-lea atragea atentia asupra laptelui de capra.
Si acum sa vedeti ce contine fiecare:
Compozitie in% Vaca. Oaie. Capra. Iapa
masa uscata. 12,7. 17-20. 11-15. 8,95
apa. 87,3. 80-83. 85-89. 91,5
grasime. 4. 5,5-8. 3,5-4,6. 0,9-1,25
albumina. 3,3. 4-6,2. 3-3,5. 2.13
lactoza. 4,8. 4,3-5,3. 4-4,9. 6,26
saruri. 0,75. 0,8-0,9. 0,7-0,85. 0,38
Substante mine- Vaca. Oaie. Capra. Iapa
rale in mg/l
Potasiu. . 1440. 550-1300. 1650-2280. -
Calciu. 1180. 1250-2200. 1140-1630. 1300-1500
Fosfor. 930. 116-1320. 840-1220. 30-850
Sodiu. 500. 370-590. 340-520. -
Magneziu. 130. 110-230. 130-160. 4-140
Cloruri. 1100. 710-920. 1050-2590. 44
Valoare energetica. Vaca. Oaie. Capra.
si PH
Kj/100 gr lapte. 273. 426. 296
Kcal. 65. 101. 70
Valoare PH. 6,6-6,7. 6,65. 6,3-7,0
Vitamina mg/100 gr. Vaca. Oaie. Capra
B1. 0,04. 0,08. 0,04
B2. 0,16. 0,3. 0,15
B6. 0,05. 0,07. 0,017
B12. 0,4. 0,6. 0,001
Acid folic. 6,0. 5,4. 1,03
Acid pantotenic. 0,3. 0,4. 0,3
Continutul. Vaca. Oaie. Capra
de acid orotic. 10 mg. 45 mg. 6 mg
Continutul de acid orotic,care are un caracter similar vitaminelor,este de 3 pana la 4 ori mai mare in cazul laptelui de oaie fata de laptele de vaca.
Untul din laptele de capra este folosit ca materie prima pentru producerea unguentelor.Este extrem de alb,nu contine carotina care sta la baza vitaminei A ci direct vitamina A.Untul de capra contine mai multa vitamina A decat laptele de vaca,dar cantitati mai mici de fier,cupru si acid folic.
Laptele de oaie este usor digerabil.Grasimea din laptele de oaie se digera foarte bine.Este considerat foarte sanatos,mai ales datorita continutului ridicat de acid orotic.Laptele de oaie este important pentru metabolismul ficatului si pentru acoperirea necesarului de magneziu.Este indicat in cazul copiilor cu alergie la laptele de vaca,al pacientilor cu neurodermita sau a celor care nu se hranesc destul sau au o varsta inaintata.In plus este folosit ca hrana de regenerare dupa boli.Este cunoscut faptul ca popoarele care practica pastoritul din multe regiuni ale lumii au o speranta de viata ridicata.
La incalzire,laptele de oaie este mai putin stabil decat cel de vaca.La incalzirea laptelui de oaie la 50°C,o parte din albumina se coaguleaza deja,devenind vizibila sub forma de fulgi.Daca diluezi laptele de oaie cu 10-20%,il vei putea incalzi mai bine.
Untul din laptele de oaie este alb si cremos si are gust discret de migdale.
Spre sfarsitul perioadei de lactatie,laptele de vaca este deosebit de bogat in grasime,de aceea pentru transformarea lui in branza trebuie smantanit.
Laptele de iapa este utilizat in scop terapeutic.Nu se poate folosi pentru fabricarea branzeturilor din cauza continutului scazut de masa uscata 8,95%.Contine si albumina,globulina,cazeina,lactoza,calciu,magneziu,fosfor,clor,fier.Se depisteaza si urme de cobalt,cupru,vitamina C.In plus contine acid citric si vitamina B 12,dar si vitamina A,E,B1,B2,B6.Mulsa de trei ori o iapa da cam trei litri lapte pe zi.Se pastreaza congelat.Este sarac in grasime dar bogat in albumina si globulina.Gustul acestui lapte subtire este cam apos dar cu o nuanta placuta de nuca.Laptele de iapa contine acizi grasi nesaturati si din bacteria Bifidus.
Laptele de vaca contine cca 4,8% lactoza.In tractul digestiv al omului,lactoza serveste si ca hrana a bacteriilor intestinale.Astfel se reprima agentii de descompunere care distrug lactoza.Aceasta are si un efect usor diuretic,fiind folosita cu scop terapeutic in cazurile de constipatie.In acest scop se poate folosi si zerul,pentru ca are in compozitie un procent mare de lactoza.
Exista adulti care nu tolereaza laptele dulce.Le lipseste enzima lactaza ,care descompune lactoza in glucoza si galactoza.Astfel lactoza nu poate fi descompusa si absorbita de organism.Rezultatul este senzatia de saturatie si diareea.Din moment ce in cadrul fermentatiei,lactoza se transforma in acid lactic,multe dintre persoanele cu intoleranta la lactoza pot consuma fara probleme lapte acru,iaurt,chefir,lapte batut.
Se vorbeste despre acizii lactici din lactatele acre.Acidul lactic joaca un rol insemnat in metabolism.Este o sursa foarte importanta de energie pentru miocard,este util ficatului,rinichilor,musculaturii,scheletului si creierului.
Substantele minerale nu sunt doar componente ale oaselor si dintilor ci influenteaza si caracteristicile fizice si chimice ale lichidelor corporale,ca de exemplu situatia enzimelor din corp.Prin transpiratie, urina, se elimina multe substante minerale,a coror lipsa trebuie ulterior suplimentata prin mancare si bautura.Regimul alimentar al omului de azi duce la carente.Lipsa calciului nu afecteaza doar pe femeile insarcinate sau care alapteaza ci pe copii si adolescenti.Sistemul osos creste pana la circa 30 de ani,dupa care in cel mai bun caz,se pastreaza asa cum este.Carentele de calciu din copilarie si adolescenta duc la o rezistenta redusa a oaselor.Calciul se poate obtine in cantitati mici si din paine,legume,carne si fructe.Laptele de vaca are un continut de substante minerale de 7,3 gr/litru.Laptele de capra este deosebit de bogat in calciu iar cel de oaie in calciu si fosfor.Laptele si lactatele sunt surse bune de magneziu,zinc,crom si alte oligoelemente.
Iata in ce procente acopera o 1/2 litru de lapte necesarul zilnic de substante minerale si oligoelemente al unui adult:
Calciu 75%
Cupru 3%
Fosfor 60%
Fier 2%
Potasiu 40%
Molibden 6%
Sodiu 12%
Zinc 15%
Cloruri 17%
Iod 25%
Magneziu 20%
Fluor 6%
Vitaminele au roluri diverse in corp.Sunt importante atat in metabolizarea carbohidratilor (adica prelucrarea zaharului si amidonului in corp),cat si in cea a albuminei.Problemele de concentrare,oboseala,etc.sunt semnele unei lipse de vitamine B.Adolescentii si mamele care alapteaza au nevoie de un aport mai mare din anumite vitamine B.Vegetarienii de multe ori nu ingereaza destula vitamina B 12,care se gaseste in produse de origine animala.Laptele si branza contin importante cantitati de vitamina B 12.Si vitamina B 6 care este deosebit de importanta pentru adolescenti si gravidele in ultimul trimestru,se faseste din abundenta in lapte.La fel si acidul folic,situatie in care prin incalzire,aceasta vitamina se distruge in proportie de 90%.Acidul pantotenic se gaseste in primul rand in branza.Laptele contine si vitamina A,impotranta pentru ochi si D,pentru piele.
In categoria lapte crud intra orice fel de lapte care nu a fost incalzit peste 40°C.
Laptele UHT incalzit cateva secunde la 127°C,apoi racit brusc si omogenizat are un gust discret de lapte fiert.Vitaminele A,D,E nu se schimba printr-o pasteurizare simpla dar vitaminele B 12,C,acidul folic da.Continutul de substante minerale ramane in mare,acelasi.La fel se intampla si la diversele tipuri de lapte condensat.
Prin incalzire sunt distruse bscteriile necesare in procesul fermentarii.O premiza obligatorie pentru folosirea laptelui crud este insa sanatatea animalelor laolalta cu o igiena stricta.
Laptele fiert se practica din pacate tot mai des chiar si in gospodariile taranesti.Fierberea duce atat la sterilizare cat si la pasteurizare.Rezultatul este schimbarea gustului si distrugerea partiala a vitaminelor.Decat sa fierbi laptele mai bine cumperi lapte UHT.In concluzie cine are animale sanatoase si acorda atentie igienei este indicat sa se foloseasca avantajele laptelui crud,respectiv ale lactatelor din lapte crud.
Laptele de capra este preferat laptelui de vaca în boli ale ficatului,deoarece globulele de grăsime sunt mai mici și se absorb mai ușor. Dispersia acestor globule în cantitatea de lapte este foarte buna,fiind considerat un lapte omogenizat natural,ceea ce favorizează o mai buna digerate și absorbție la nivel intestinal.
Sissi
Samantha
Campioane la produs lapte și iezi.Ambele fata câte doi.
